Ploaie, gheaţă şi alte de-astea

Se ia una bucată zăpadă fleoşcăită de ploaie, două bucăţi cizme/ghete/ orice alt gen de încălţări alunecoase [mănuşi pentru cei ce practică mersul în mâini], se adaugă opţional şi grabă, tovarăşi de companie după preferinţe- toate aceste lucruri realizate în orice proces de mişcare sau aşteptat şi voilaaaaa! cea mai rapidă metodă să cazi în cur şi să tragi sperieturi de încep să-ţi bată şi rinichii [la unison cu inima].
Consideraţi-mă ţicnită, dar iubesc ploaia, chiar şi imediat venită după o îndelungată ninsoare. Îmi place vremea mohorâtă [mai puţin atunci când tre’ să-mi anulez planurile din cauza ei] şi ador să mă plimb cu umbrela în mână în timp ce muzica îmi zgâlţâie timpanul şi celelalte membrane înterne ale urechii. În ciuda câtorva tentative eşuate [unele chiar foarte aproape de împlinire], nu am luat nicio căzătură, nu am alunecat DELOC, am trecut prin vânt şi pe porţiuni de gheaţă cum n-a mai văzut omenirea şi sunt foarte mândră despre mine pentru asta -imaginaţi-mă spunând ultima frază, cu capul ridicat orientat la 23 [DOOZECIŞITREI] grade la stânga, cu mâna între ţâţe şi muzică patriotică răsunând vag pe fundal- sună mai poetic. Dar din păcate nu sunt toţi aşa pricepuţi într-alea toate ca mine [sau doar norocoşi:))] şi azi în timp ce mă îndreptam spre şcoală am văzut câteva accidente de genul celui exemplificat mai sus. O fi urât să râzi de ghinionul celorlalţi, dar nu ai cum să te abţii când vezi mergând câcâit o băbuţă şi-n secunda următoare în mod abracadabrant e pe jos şi bastonul la ceva distanţă de ea. E ILAR!

p.s.- azi sora feit mi-a dat acest cadou, pictat chiar cu mânuţele ei PENTRU MINE