They call me Hell. That's not my name.

Afară pseudoploo şi eu stau şi frec menta pe la calculator. Şi stând aşa şi frecând, mi-a venit cheful să scriu ceva. Am avut o tentativă de post şi zilele trecute. De fapt, scrisesem postul complet, îi pusesem şi taguri:)) dar m-am hotărât că mai bine nu. Şi am avut dreptate, evident. Pentru că despre ce vorbisem atunci este total opus a ceea aş fi vrut acum să fi scris.
Stăteam şi mă uitam prin posturile astea ale mele [aviz ultimelor respectiv celui nepublicat] şi mă enervează tare. Gee, ce plângăcioasă sunt:)). Mă rog, eram, păream. Cât am dramatizat, cât m-am prostit. Ştii, în realitate nu-s aşa o pişăcioasă sentimentalistă cum reiese de prin astea. Pe bune. Cred CĂ CĂcăturile astea smiorcăite sunt efecte secundare de la menstruaţie, altfel nu-mi explic cum de acum mă apucă râsul în crize când le citesc. Uneori cred că ar trebui să fiu mai implicată şi mai...umană!? Da, uneori cred asta, dar nu pentru prea mult timp. Te-ai mira cât pot fi de detaşată. Nu că-s şmecheră? Aproape la fel de şmecheră ca pantera roz. Sau Tolouse [btw, cum se face că personajele mele preferate din desene animate sunt roz? what's wrong with me?!]. Dar destul despre mine, să vorbim acum şi despre mine, ce-am mai făcut blabla. Păi, nu prea am cu ce să mă laud. Doar aşa... banalităţi. Cel mai recent, am adormit la şcoală pentru o oră întreagă. PREA SOMN. Motiv: Noaptea dinainte dormisem la veatza şi ca nişte monştrii de oameni ce suntem am stat şi am vorbit nu lucruri prea frumoase până la 4. Totuşi, eu mă declar mulţumită că nu ne-au apărut bube pe faţă de la câtă răutate am dovedit. Cred că la o analizare mai atentă cu infraroşu se putea observa cum ni se evapora [răutatea] prin toate orificiile.
Gata, îmi închei porţia de confesiuni. Realizez că multe chestii pe care le scriu pe-aici s-ar potrivi mai degrabă scrise într-un caiet care începe cu "dragă jurnalule,..."., dar ăsta e blogul meu personal. Adică scriu chestii personale din viaţa mea personală când n-am ce face şi mă satur de frecat menta.

p.s.- prevăd o posibilă orgie weekend-ul ăsta:))). glumesc. oare?

Ploaie, gheaţă şi alte de-astea

Se ia una bucată zăpadă fleoşcăită de ploaie, două bucăţi cizme/ghete/ orice alt gen de încălţări alunecoase [mănuşi pentru cei ce practică mersul în mâini], se adaugă opţional şi grabă, tovarăşi de companie după preferinţe- toate aceste lucruri realizate în orice proces de mişcare sau aşteptat şi voilaaaaa! cea mai rapidă metodă să cazi în cur şi să tragi sperieturi de încep să-ţi bată şi rinichii [la unison cu inima].
Consideraţi-mă ţicnită, dar iubesc ploaia, chiar şi imediat venită după o îndelungată ninsoare. Îmi place vremea mohorâtă [mai puţin atunci când tre’ să-mi anulez planurile din cauza ei] şi ador să mă plimb cu umbrela în mână în timp ce muzica îmi zgâlţâie timpanul şi celelalte membrane înterne ale urechii. În ciuda câtorva tentative eşuate [unele chiar foarte aproape de împlinire], nu am luat nicio căzătură, nu am alunecat DELOC, am trecut prin vânt şi pe porţiuni de gheaţă cum n-a mai văzut omenirea şi sunt foarte mândră despre mine pentru asta -imaginaţi-mă spunând ultima frază, cu capul ridicat orientat la 23 [DOOZECIŞITREI] grade la stânga, cu mâna între ţâţe şi muzică patriotică răsunând vag pe fundal- sună mai poetic. Dar din păcate nu sunt toţi aşa pricepuţi într-alea toate ca mine [sau doar norocoşi:))] şi azi în timp ce mă îndreptam spre şcoală am văzut câteva accidente de genul celui exemplificat mai sus. O fi urât să râzi de ghinionul celorlalţi, dar nu ai cum să te abţii când vezi mergând câcâit o băbuţă şi-n secunda următoare în mod abracadabrant e pe jos şi bastonul la ceva distanţă de ea. E ILAR!

p.s.- azi sora feit mi-a dat acest cadou, pictat chiar cu mânuţele ei PENTRU MINE