'Jurnal' de călătorie.

I'm your man.

Asta pentru că e ÎNTÂI iunie.

Confesiile unei obsedate în fază terminală.

Sunt răcită tare. Îmi curg mucii ca la robinet, simt mâncărimi prin interior, mă simt ca în ultimele momente ale vieţii şi-mi schimb starea de spirit mai des decât şosetele. Ştiu am mai spus asta de un miliard de ori, dar acum e ceva serios. Pe bune, încep să cred că am tulburări de personalitate. Astfel se expliCĂ CUm pe drum spre şcoală eram atât, dar atât de bine dipusă, râdeam, puteai să-mi dai cu mitraliera în cap şi nu mă opream din vorbit, iar peste ceva minute pac zbuf bruscinstantaneudeodată nu mai am chef de nimic, încep să mă iau de toată lumea şi comentez aiurea în tramvai. Destul despre sănătate însă, nu despre asta e vorba în titlu, nu numai. Hm, eu am problemă foarte serioasă. Niciodată nu mă limitez la a-mi place de ceva/cineva. De la a-mi place la a fi o obsedată notorie este un pas de pitic de mentă pe care eu mereu îl trec. Dar obsesie din aia de te taie toate căldurile, adormi noaptea târziu şi te surprinzi uneori visând ca proasta cu expresie tălâmbă de om beat pe faţă. Perioada asta însă nu durează mult. Situaţia evoluează în timp şi tu te alegi doar cu un milkshake de iluzii şi speranţe că până la urmă tot cum vrei tu va fi. Dar ghici ce? Nu e aşa, nu o să fie deloc cum vrei tu aşa că şterge-ţi rânjetul ăla de pe mutră.
DEci da, acum sunt obsedată şi e un sentiment naşpa tare.

O să scriu un roman!

Cam aşa particip eu la o conversaţie când mă aflu într-o stare de nimicnicie:
ea: Ioana, ar trebui să petrecem mai puţin timp cu calculatorul şi internetul
eu: da, ar trebui, dar asta nu înseamnă că o să şi fac asta[...]
ea: Ioana, ar trebui să te-apuci de ceva; să faci ceva ce-ţi place şi la care te pricepi
eu: da, ar trebui, dar asta nu înseamnă că o să şi fac asta[...]
ea: Ioana, ar trebui să te uiţi la câteva seriale coreene, ai avea să înveţi multe
eu: da, ar trebui, dar asta nu înseamnă că o să şi fac asta[...]
... juma' de drum, discuţia continuă în acelaşi ritm
După un timp, discuţia deraiază.

Şi într-un final m-am gândit să o ascult şi pe ea, şi luând în calcul sfaturile ei şi ale Alezgandrei care consideră că se împute imaginaţia degeaba la mine în cap, am decis să scriu un roman. Da, o să scriu un roman- Pom şi Herry, o variantă personală şi îmbunătăţită de Tom şi Jerry. Ideea briliantă, marca Superioana, pe sistemul şi animalele iubeşte: POM ŞI HERRY SUNT GAY. Va fi ceva complex:)). Ca să aveţi şi o imagine în minte despre ale mele personaje, din lipsă de chef şi exces de lene, acestea vor arăta la aspect exact ca Tom şi respectiv, Jerry. Restul va fi clădit din propria-mi minte cu bază puternică de imaginaţie şi idei personale. Şi, ca să fiu şmecheră, am făcut şi promo, care poate fi admirat mai jos:)).



p.s.-nu ştiu cât de curând voi începe să scriu la roman.

LATER EDIT: în caz că nu s-a observat deja, e de datoria mea să precizez că romanul va fi parodie.

Hi there!

Hi, dupa un an fara 7 zile in care am scris pe wordpress, m-am decis sa ma mut. Vechiul link,aici. Ar fi o pierdere de timp sa rescriu/copiez articolele de pe vechiul blog, dar nici nu-l voi sterge..cel putin deocamdata. Pe aici o sa aberez ocazional despre ce prostii imi trec prin cap sau vad cu ochii in viata de zi cu zi. Nu voi posta in mod constant, depinde de starea, ideile si imaginatia pe care o am in perioada respectiva.Primul articol va coincide cu ultimul de pe vechiul blog. So, enjoy it.