Too much drama- part 1

Fetele sunt depedente de dramă. Indiferent de problema cu care se confruntă, în general, ele se plâng, se văicăresc şi exgerează cât pot de mult. Într-un fel aşa, e dixtractiv, mai ales când n-ai ce face şi nu ştii cum să freci vremea. E un fel de hobby, care nu necesită cineştiece efort sau cunoştinţe avansate de fizică nucleară, iar manifestările multiple repetate de isterizare şi ambalare aiurea în tramvai ajută şi la slăbit. O fată, prin victimizare poate să facă şi cel mai normal şi banal lucru [gen: o buburuză zboară!] să pară The Texas Chainsaw Massacre.

Azi, prima parte: probleme existenţiale legate de băieţi [preauşor observabile în anii de liceu] cărora li se alocă un procentaj de aproximativ 69,(96)% din totalul de probleme. Sunt TREI situaţii dă bază:

Situaţia întâi: o ea place un el, invers nema?! [nu e nevoie să dau mai multe detalii, toţi ştim despre ce e vorba]
Ce-i în mintea bolnavei: Mă urăşte. Are ceva cu mineee. Şi nici nu înţeleg ce i-am făcut
Cum stă treaba de fapt: El cel mai probabil nici nu o cunoaşte, nu-şi aminteşte să-i fi văzut faţa vreodată sau nici nu ştie că ea există.
Cum reacţionează ea: se plânge la prietenele ei la fel de [sau poate chiar mai] dramatice şi plângăcioase
Ce-i spun prietenele, doo posibilităţi: ce idiot. Cine se crede? sau ţi se pare, de fapt eu cred că te place
Cum ar trebui să reacţioneze: nu ar trebui să reacţioneze în niciun fel:)). E numai în mintea ta, paranoie!

Sitaţia doi: o ea place un el, el-ul are pretenă
Ce-i în mintea bolnavei: ce naiba vede la aia? e şi urâtă şi proastă
Cum stă treaba de fapt: tipa e ok, n-are nicio treabă cu respectiva
Cum reacţionează ea: la fel ca în prima situaţie
Ce-i spun prietenele: tu eşti mult mai drăguţă ca ea
Cum ar trebui să reacţioneze: să i se fâlfâie?! omu' are treaba lui şi îşi vede de ea. De ce nu faci şi tu la fel? sau dacă simţi că e soarele tău, viaţa ta, aerul pe care îl respiri aşteaptă că îi treacă de aia şi după aia zbate-te cât vrei. Oricum, nu te înjosi că pici de proastă [şi pe bună dreptate].
Excepţie- în cazul în care, abracadabrant, are dreptate, şi e naşpa: te obişnuieşti cu ideea că universul nu e mereu întocmai corect.

Situaţia trei: o ea are un el şi e enervant şi obsedant de geloasă
Ce-i în mintea bolnavei: Mă înşeală. Mă înşeală. Am văzut euuuu.
Cum stă treaba de fapt [ce-a văzut de la distanţă]: el vorbeşte cu o colegă/amică/cineva neinteresant oricum despre şcoală/salvarea balenelor/încălzirea globală/chestii la fel de plictisitoare
Cum reacţionează ea: ce prost. Ce prooost. şi mai are curajul după aia să vorbeasCĂ CU mine de parcă nu s-a întâmplat nimic [poate există un motiv logic pentru asta-hmm, să ne gândim ce poate fi. ce zici de NU A FĂCUT NIMIC?].
Cum ar trebui să reacţioneze: Idem 1.
Excepţie- în cazul în care, abracadabrant, are dreptate şi ţipă hormonii în el: fă-i faza cu "ce e mic, maro şi se învârte?UN SFÂRC!", dă-i una în coaie şi fugi.

Extra, mai prezint situaţia în care ea place un el, dar de data asta se cunosc, vorbesc CHIAR. Fiecare gest făcut de el către ea, în mintea ei este nuanţat şi amplificat în mod convenabil de 27438 de ori. Astfel, el când i-a cerut un şerveţel, nu a făcut asta pentru că avea muci în nas şi dacă nu făcea rost de unu' probabil se ştergea cu mâneca [nu neapărat a lui], ci a vrut să vadă reacţia ei, să analizeze dacă îl place îndeajuns de mult încât să-i ofere din materialul ei personal de suflat mucozităţile şi mai ales [suspaaaans] dacă i-l va cere înapoi după ce-l va folosi. Şi după ce ea povesteşte faptul în versiunea sa prietenelor ei, ce răspuns primeşte? "A făcut el asta? Ce drăguuuuuuuţ", evident.